Tarinele si puterea - de la Ecaterina I la Raisa Gorbaciova

Pe parcursul celor cincisprezece capitole ale cărţii Ţarinele şi puterea - de la Ecaterina I la Raisa Gorbaciova, autorul face o trecere în revistă a figurilor marcante ale istoriei Rusiei de la Ivan cel Groaznic până la Boris Elţîn.

Deşi aşază în prim-plan personajele masculine determinante ale fiecărei epoci, Vladimir Fedorovski pune totuşi accentul pe rolul extrem de important pe care femeile din viaţa acestor conducători l-au avut în istoria ţării şi pe influenţa exercitată de acestea (indiferent că vorbim de soţie, mamă, fiică sau amantă) asupra bărbaţilor în a căror umbră au rămas adesea ascunse.

În Rusia, influenţa feminină asupra politicii a fost un factor determinant de-a lungul timpului. Ruşii au căpătat obiceiul de a le numi ţarine pe aceste femei influente, indiferent dacă făceau sau nu parte din familia imperială. Cartea de faţă se doreşte a fi atât o prezentare succintă a evenimentelor acestor ultime secole, cât şi un elogiu adus tăriei de caracter a femeilor, care au găsit de fiecare dată forţa de a lupta pentru bărbaţii pe care îi iubeau şi de a-i ajuta pe aceştia să cârmuiască ţara cât mai bine.

Indiferent că vorbim de Ivan cel Groaznic, de Petru cel Mare, de Nicolae al II-lea, de Gorbaciov sau de Elţîn, fiecare a avut cel puţin o femeie care a jucat un rol determinant în viaţa sa. De exemplu, Ivan al IV-lea a avut o legătură specială cu cea dintâi soţie a sa (şi prima ţarină a Rusiei), ea ajutându-l să fie un om mai bun şi mai înţelept; odată cu moartea acesteia s-a produs şi prăbuşirea ţarului, acesta lăsându-se pradă paranoiei şi trăind permanent cu impresia că lumea complotează împotriva lui. Viaţa lui Petru cel Mare s-a derulat în permanenta prezenţă (şi sub permanenta influenţă) a femeilor, indiferent că vorbim de mama sa (Natalia Narîşkina), de sora lui (Natalia), de Anna Mons (amanta) sau de Ecaterina (soţia) – acestea fiind femeile care au avut un o influenţă preponderentă asupra lui. Alexandra Fedorovna, soţia ţarului Nicolae al II-lea, a rămas pentru ruşi simbolul egeriei politice. Raisa Gorbaciova a fost întotdeauna strâns asociată carierei soţului ei, ea insuflându-i soţului său metode mai moderne şi mai puţin misogine decât cele care caracterizau spiritul rus de secole bune. În cazul lui Boris Elţîn, femeia care a jucat un rol extrem de important în viaţa lui a fost fiica sa, Tatiana, care a preluat frâiele puterii şi a început să facă jocurile politice în ultimul deceniu al secolului XX, încurajând apariţia capitalismului oligarhic.

Acestea sunt doar câteva dintre personajele care au scris istoria Rusiei de-a lungul ultimelor secole. Cartea prezintă mult mai multe asemenea femei şi rolul jucat de fiecare, descriind totodată obiceiurile şi atmosfera acelor vremuri.