Sensul istoriei

Profundul ganditor rus este foarte apreciat de publicul roman, daca avem in vedere numeroasele versiuni ale operelor sale capitale, aparute la noi in ultimii ani (de pilda, Filosofia lui Dostoievski, Sensul creatiei etc.).

Ernesto Sabato rezuma astfel conceptia lui Berdiaev asupra istoriei: „istoria nu are niciun sens prin ea insasi; in fond, ea nu este decat o serie de esecuri si dezastre. Dar toate acestea sint destinate sa dovedeasca tocmai ca omul nu trebuie sa caute sensul vietii in Istorie, in timp, ci in Eternitate. Sfarsitul istoriei nu este imanent, ci transcendent. Astfel, pentru Berdiaev, toate calamitatile pe care le denunta Ivan Karamazov reprezinta, in chip paradoxal, un motiv de optimism, ele constituind dovada imposibilitatii oricarei solutii terestre. Or, este foarte dificil sa nu disperi, daca excluzi din acest existentialism credinta in Dumnezeu, caci am ramane intr-o lume lipsita de sens, care s-ar sfarsi intr-o moarte definitiva”.

Cuprins: Berdiaev si termenii unui sistem nesistematic • Despre esenta "istoricului". Semnificatia traditiei • Despre esenta "istoricului". Metafizic si istoric • Despre istoria celesta. Dumnezeu si omul • Despre istoria celesta. Timp si eternitate • Destinul evreimii • Crestinismul si istoria • Renasterea si umanismul • Sfarsitul Renasterii si criza umanismului. Patrunderea masinii • Sfarsitul Renasterii si criza umanismului. Dezagregarea chipului uman • Conceptia despre progres si sfarsitul istoriei • Vointa de viata si vointa de cultura

Traducere de Radu Parpauta. Prefata: Ilie Gyurcsik