Scurta istorie a timpului

Nici o carte de stiinta nu s-a bucurat vreodata de popularitatea Scurtei istorii a timpului: timp de mai bine de patru ani s-a aflat pe lista de bestseller-uri din Sunday Times, mai mult decât orice alta carte. Explicatia acestui succes tine de natura intrebarilor pe care le pune aici Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanti contemporani, devenit, alaturi de Einstein, un simbol al stiintei: Cum s-a nascut universul? Este timpul reversibil? Este spatiul nemarginit? Exista si alte dimensiuni spatiale, care scapa perceptiei noastre? Arta lui Hawking e de a gasi imagini intuitive, pregnante, prin care stimuleaza fantezia si curiozitatea oricarui cititor, fie ca este sau nu initiat in fizica fundamentala.

În prefaţa la Universul într-o coajă de nucă, Stephen Hawking mărturiseşte că a rezistat tentaţiei (şi presiunii din partea cititorilor) de a scrie o continuare la Scurtă istorie a timpului - De la Big Bang la găurile negre, fiind prins în cercetările sale ştiinţifice. Câţiva ani mai târziu a revenit însă asupra hotărârii, publicând O mai scurtă istorie a timpului. Două au fost motivele care l-au determinat să reia tema: dorinţa de a scrie o carte încă şi mai accesibilă publicului larg şi nevoia de a include progresele înregistrate în cosmologie şi în fizica fundamentală în cei aproape douăzeci de ani scurşi de la prima ediţie a Scurtei istorii a timpului - progrese care în mare parte i se datorează lui Hawking însuşi.

"Nu mă aşteptam ca Scurtă istorie a timpului să aibă atâta succes -- avea să mărturisească Hawking. Ea a rămas timp de peste patru ani pe lista celor mai bine vândute cărţi din Sunday Times, adică mai mult decât a rezistat acolo orice alta carte, fapt remarcabil pentru o lucrare ştiinţifică destul de dificilă." Între timp, s-au vândut peste 10 milioane de exemplare. Notorietatea cărţii se explică atât prin problemele pe care le atacă (naşterea universului, natura timpului şi spaţiului), cât şi prin stilul direct şi simplu care te face să ajungi la punctele-cheie pe dezbaterilor actuale. Deşi editorul îl sfătuise să nu introducă formule, fiecare formulă înjumătăţind numărul cititorilor potenţiali, Hawking şi-a asumat riscul şi a înserat celebra relaţie a lui Einstein între energie şi masă E = mc2. În rest, totul e explicat doar prin cuvinte.