Romanul Porecla se desfăşoară în jurul unei familii de imigranţi indieni: la sfârşitul anilor 60, proaspăt căsătoriţi, Ashima şi Ashoke Ganguli pleacă din Calcutta la Boston pentru ca Ashoke să-şi definitiveze studiile la MIT. La fel ca în multe povestiri, şi aici bărbatul e gata să intre profesionist în ritmul ţării de adopţie, în timp ce femeia se ofileşte printre aromele exotice din bucătărie, tânjind după ţara pe care a lăsat-o în urmă. Dorul de casă, colajul de amintiri şi prezent, viaţa cuplului într-o casă în care India şi SUA îşi dispută regulile, toate aceste episoade din care cartea prinde dramatism culminează cu naşterea lui Gogol, copilul lor, care câştigă treptat locul central în roman. Porecla lui are o istorie care, la un alt nivel, reia frământările părinţilor rupţi de casă şi, în acelaşi timp, spune foarte multe despre rolul pe care accidentul şi hazardul îl au în viaţa şi în identitatea fiecăruia.
Acţiunea romanului Porecla se desfăşoară parte în America, parte în India în cadrul unei familii indiene plecată în S.U.A. în căutarea unei vieţi mai bune. Însă aspiraţiile şi împlinire celor doi soţi diferă: în timp ce Asoke îşi continuă studiile doctorale ca inginer şi trăieşte o împlinire profesională, soţia sa Ashima suferă din cauza inadaptării şi a dorului de casă. Într-o lume în care se simt mai mult dezrădăcinaţi, dar împliniţi financiar, se naşte fiul lor, Gogol, numit aşa în absenţa unui nume „oficial” care trebuia să vină din partea bunicii din India. Tradiţia indiană exprimă relaţiile cu lumea, cu alteritatea şi prin deosebirea dintre numele oficial, care va fi folosit în comunitate şi porecla, numele de alint care va fi folosit în familie. Această întâmplare care face ca băiatul să fie numit şi recunoscut prin porecla sa are o influenţă hotărîtoare asupra destinului său. Stînjenit de numele său neobişnuit, Gogol va încerca să repare această greşeală prin schimbarea numelui, dar şi prin înlăturarea oricăror amintiri legate de această poreclă. Totuşi, destinul său şi al relaţiilor sale cu părinţi va fi marcat permanent de acest nume cu rădăcini mai profunde în trecutul tatălui său. Porecla sa devine pe parcursul avansării în viaţă un nucleu care stă la baza construirii identitare atât în raport cu tradiţia indiană, de care nu se simte legat, cât şi în raport cu viaţa occidentală ale cărei valori le împărtăşeşte.
Romanul Porecla e un roman al conştiinţelor dezrădăcinate şi obligate să se adapteze, al raporturilor familiale tensionate între două generaţii, pe care le separă nu doar diferenţa de ani, ci şi ruptura între două moduri de civilizaţie adoptate. Însă, pe lângă toate acestea, romanul se constituie în jurului traseului unui nume, repudiat şi apoi reasimilat, care marchează şi construieşte imaginea de sine a unui adolescent indian adoptat de Vest.
Povestea are şi un substrat autobiografic: numele real al scriitoarei, Nilanjana Sudeshna, le ridica mari difi cultăţi de pronunţie profesorilor ei încă de când era mică, aşa că au ales s-o strige după poreclă: Jhumpa. „M-am simţit mereu stânjenită de numele meu, era ca şi cum ai face pe cineva să sufere prin simplul fapt că eşti ceea ce eşti”, mărturisea scriitoarea. Însăşi condiţia ei dublă, de americancă incapabilă să-şi nege rădăcinile bengaleze, este una dintre cele mai puternice legături dintre scriitoare şi personajul acestui roman.
Despre autor
După Interpret de maladii, volumul de povestiri cu care a debutat câştigând premiul Pulitzer, Jhumpa Lahiri (n. 1967) revine cu romanul Porecla (The Namesake, 2003), un succes deplin care i-a confirmat startul aclamat de întreaga lume literară. Jhumpa Lahiri are rădăcini indiene şi şi-a cultivat moştenirea orientală, evidentă de altfel şi în subiectele cărţilor ei, dar s-a născut la Londra şi a crescut în Rhode Island. Interpret de maladii a propulsat-o în prim-planul scenei literare internaţionale: în spatele instantaneelor culese din viaţa de zi cu zi a imigranţilor indieni, criticii au sesizat o voce nouă, care semăna mai mult cu Salinger decât cu Rushdie.
Jhumpa Lahiri creează în romanele şi povestirile sale un univers mixt, al interferenţelor culturale dintre Orient şi Vest, în naraţiuni întotdeauna încărcate de variante ale problematicii familiale, ale relaţiei părinţi–copii şi soţ–soţie.
Colecţia Cotidianul.