O vara la tara, un roman cald, scris de un excentric iubitor de carte, este este o carte minimalista, nominalizata la Booker Prize.
O vara la tara de J.L. Carr este o poveste inspirata de intimplari reale din viata scriitorului, despre un veteran care se angajeaza sa restaureze o biserica medievala dintr-un sat englez. Autorul si-a concentrat romanul, publicat pentru prima oara in 1980 si nominalizat la Booker Prize, asupra relatiei de prietenie dintre tinerii veterani Birkin si Moon, ravasiti de traume capatate in timpul razboiului, pe care incearca sa le rezolve confesindu-se unul altuia. De-a lungul acestor marturisiri, cititorul afla deopotriva sirul succeselor sociale si complexele de inferioritate ale celor doi.
Tom Birkin, afectat si de un mariaj esuat, va locui pe parcursul unei veri in clopotnita bisericii la a carei restaurare lucreaza zilnic. Titlul cartii O vara la tara a trezit, nu de putine ori, nedumerirea cititorilor: daca, in versiunea originala (“A Month in the Country”), el ar sugera ca personajul petrece o luna in satul englez, de fapt, Birkin ramine acolo inca de la sfirsitul iernii, desi, intr-adevar, cea mai mare parte a actiunii se petrece pe parcursul lunilor de vara, de unde si versiunea romaneasca a acestui titlu.
Scotind din nou la iveala imaginea Apocalipsei in viziunea unui pictor anonim, Birkin intuieste ca autorul frescei a murit cazind de pe schele, peretele fiind continuat de un discipol mai putin talentat. Totodata, restauratorul traieste cu impresia ca, de fapt, salvarea unei imagini medievale pretioase este felul in care el isi redescopera bucuria de a trai.
Povestea, petrecuta in decoruri rurale, se imbogateste cu notatii despre caracterul diferitilor locuitori ai zonei, de la amanunte despre preot si tinara sa sotie si pina la o adolescenta pe patul de moarte. Si Birkin si Moon sint un soi de curiozitati in satul respectiv, astfel ca ambii sint vizitati zilnic de tinara precoce Kathy Ellerbeck si de o frumoasa femeie maritata, Alice Keatch. Birkin se indragosteste nebuneste de Alice, care il gaseste, la rindul sau, suficient de atragator incit sa i se ofere. Este un punct al romanului destul de tensionat, Birkin fiind nevoit sa aleaga intre cumpatare si pasiunea care ar risca sa atraga minia sotului incornorat. Actiunea romanului evolueaza lent, intr-o maniera "clasica”, pentru ca autorul este preocupat mai degraba sa inregistreze detaliile marunte ale vietii rustice.
Carr urmareste ca aceia care ii citesc cartea sa inteleaga faptul ca universul uman este facut din aspecte concrete, vii, mai pretioase decit evenimentele traumatice derulate pe parcursul razboaielor. Revenind la aceasta viata a detaliilor, personajul se reumanizeaza si isi vindeca traumele.
Despre autor
Joseph Lloyd Carr (1912-1994) a fost romancier englez, editor, profesor si excentric. Opera sa literara se rezuma la opt romane scurte. Cel mai cunoscut, dupa care s-a facut si un film, O vara la tara, e povestea cuiva care merge intr-o localitate a Angliei profunde pentru a restaura o biserica - o carte de atmosfera, o poveste simpla si cuceritoare, magnetica.
Autor de harti si de dictionare, editor de literatura de masa, J. L. Carr a inventat o colectie de carti cu doua preturi. Unul pentru elevi, altul pentru publicul larg. Si a primit nenumarate scrisori de la cititori care-si prefaceau scrisul ca de copil pentru a obtine carti cu pret redus, cu pret pentru scolari.
J. L. Carr e un precursor al colectiilor de carti populare, cu un tiraj amplu, care, scriitor, profesor si editor fiind, a avut excentricul gand ca trebuie sa raspindesti cartea ca pe o hrana fara de care lumea s-ar stinge.
J.L. Carr si-a exploatat experientele personale, de la profesorat pina la activitatea de pe front din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, in folosul prozei sale. Profesiunile de care s-a apropiat Joseph Lloyd Carr au fost pe cit de variate, pe atit de atipice. Cel care avea sa devina autorul a opt romane si nenumarate manuale scolare si-a inceput cariera ca profesor necalificat la o scoala din South Milford si ca fotbalist amator in echipa locala.
A urmat o perioada dificila pentru tinarul dascal, care, in 1938, s-a hotarit sa paraseasca Anglia de dragul Statelor Unite ale Americii, fara a se indeparta insa de vocatia profesoratului. A predat, asadar, la o scoala din Huron, South Dakota, incercind, in acelasi timp, sa faca fata dificultatilor unui mediu nou. A calatorit apoi in Franta, dar, o data cu izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, s-a intors in Anglia, unde s-a inrolat in Royal Air Force. Voluntariatul l-a dus in teatrul conflagratiilor din Africa, in calitate de fotograf de razboi. Dupa incetarea ostilitatilor s-a casatorit si s-a asezat in comitatul Northamptonshire, unde si-a petrecut cea mai mare parte a vietii.
A continuat sa predea si, pentru a-si rotunji veniturile, a pus pe picioare propria editura, The Quince Tree Press, unde a scos carti de popularizare, harti ilustrate ale comitatelor engleze, diverse antologii si multe dintre propriile romane. Abia in 1967, dupa ce deja ii aparusera doua carti, s-a hotarit sa se dedice exclusiv scrisului. Meritele de prozator i-au fost insa recunoscute abia in 1980, o data cu publicarea romanului O vara la tara, titlu inscris pe lista nominalizarilor la prestigiosul Booker Prize, distins in final cu “The Guardian Fiction Prize”. O vara la tara nu a fost singura carte a lui Carr selectata pentru a concura la Booker. “The Battle of Pollock Crossing”, roman publicat in 1985, a fost onorat cu aceeasi nominalizare. Carr e si autorul unei istorii sociale, “The Old Timers”, un studiu asupra primelor asezaminte ale pionierilor americani din prerii, scris in 1957, pe cind se afla in SUA, intr-un schimb interacademic.
Intreprinzatorul romancier a avut un interes constant pentru conservarea si reabilitarea locurilor incarcate de istorie si s-a implicat activ in astfel de actiuni. Multe dintre temele romanelor sale, si in special cea din O vara la tara, sint direct legate fie de interesele carturarului, fie de nenumaratele experiente acumulate. Preceptele metodiste pe care si le-a insusit ca fiu al unor practicanti din Yorkshire, precum si familiaritatea cu modelul de viata adoptat de comunitate i-au servit la creionarea veridica a personajelor din O vara la tara, iar experienta ororilor de pe front l-a facut sa intuiasca justa masura a dramelor celor care i-au supravietuit.
Colecţia Cotidianul.
Beletristica
Autori romani
