Astazi este foarte „la moda“ sa vorbesti despre corp, dar nu acestui tip de atentie i se adreseaza cartea de fata. Avem de-a face cu o sinteza monumentala care isi urmareste subiectul din Renastere pana in epoca moderna.
Conceputa dintr-o perspectiva multidisciplinara (antropologia se intalneste aici cu istoria, anatomia cu tehnicile plastice, filosofia cu estetica, doctrinele religioase cu cele politice), ea pare menita sa satisfaca toate curiozitatile si toate gusturile. Daca adaugam la amploarea si acuitatea cercetarii si anvergura intelectuala a autorilor, avem motive suficiente sa credem ca o asemenea aparitie va constitui un eveniment.
Secolul al XIX-lea ofera suficiente inovatii pentru a justifica faptul ca accentul a fost pus pe procese la fel de active ca influenta medicinei anatomo-clinice si a frenologiei, amploarea anesteziei, elaborarea unui imaginar al relatiei carnale, importanta sexologiei, dezvoltarea gimnasticii si a sportului, aparitia noilor masini impusa de revolutia industriala sau noile reprezentari sociale ale corpului.
Iar modificarea raportului dintre sanatate si boala, dintre corpul normal si corpul anormal, dintre viata si moarte intr-o societate partial medicalizata; legitimitatea acordata placerii, precum si noile norme si noile puteri, biologice si politice; cautarea fericirii individuale si violenta extrema, viata intima si spatiul public saturat de simulacrele sexuale - iata cateva dintre paradoxurile si contrastele prin care s-a constituit raportul dintre subiectul contemporan si corpul sau. in momentul in care corpurile virtuale prolifereaza, cand granita dintre mecanic si organic se estompeaza, trebuie, mai mult ca oricand, sa aratam limita laturii umane: „Oare corpul meu e tot corpul meu?". Istoria corpului abia incepe.
Alain Corbin, Jean-Jeacques Courtine, Georges Vigarello - Istoria corpului, vol. I + vol. II.
Ediție cartonată, cu supracopertă.