Bhagavad-Gita reprezinta cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sunt asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcendentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya, teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii.
Bhagavad-Gita a integrat toate modalitatile de transcendere a actului si ale constiintei fenomenale; asezand lucid si deliberat formulele ritualiste ale lumii arhaice alaturi de doctele formule de alienare ale constiintei, ea a reusit sa decanteze astfel esenta lor comuna si semnificatia lor universala, desprinsa de contextul cultural care le-a facut posibile. De aceea ar fi greu sa admitem ca textul marcheaza numai un moment sincretist; el este mai mult decat atat: un moment de lucida analiza aspirand la descoperirea functiei comune in pluralitatea experientelor spirituale indiene.
Dincolo de continutul sau filosofic, poemul este incarcat de o maretie si o fascinatie ce tin de esenta sa dramatica. (Sergiu Al-George)
Bhagavad-Gītā este al șaselea cânt al celebrei epopei Mahābhārata și reprezintă o cuprinzătoare sinteză a spiritualității hinduse și una dintre cele mai importante texte din literatura vedică.
Poemul filosofic relatează o conversație în versuri între zeitatea centrală hindusă Krishna și războinicul Arjuna, care este reticent să intre în război împotriva propriei familii și a prietenilor. Prins la mijloc între datoria de a-și îndeplini soarta de războinic și dorința de a nu lupta împotriva celor pe care îi iubește, Arjuna îl întreabă pe Krishna nu numai despre motivul pentru care ar trebui să intre în luptă, ci și despre sensul vieții și calea către iluminare.
Bhagavad-Gita abordează concepte precum dharma (dreptatea), karma (acțiunile și consecințele acestora), yoga (unirea cu divinitatea prin practici spirituale) și bhakti (devotamentul față de Dumnezeu).
Traducere din sanskrita, introducere, comentarii si note de Sergiu Al-George.